Marți, 28 Septembrie 2021
Super User

Super User

Senior Reporter @EpiscopiaMM

Lorem ipsum dolor sit amet, consectetur adipisicing elit, sed do eiusmod tempor incididunt ut labore et dolore magna aliqua. Ut enim ad minim veniam.

Website URL: http://episcopiaMM.ro

Duminică, 26 septembrie 2021, Preasfințitul Vasile Bizău oficiat consacrarea altarului și sfințirea bisericii cu hramul „Sfânta Treime” din Ieud-Plopșor. După rânduiala de sfințire a bisericii, a fost celebrată Sfânta Liturghie Arhierească, celebrată de Eparhul de Maramureș împreună cu părintele protopop Codrea Vasile, părintele paroh Neneștean Gheorghe și un sobor de preoți din parohiile învecinate. 

„Îi mulțumim Domnului că ne-a dăruit această zi și ne-a permis să venim aici la Ieud-Plopșor pentru a sfinți această biserică. Mulțumirea noastră am dori să o simțiți dumneavoastră fiecare, membrii acestei comunități, care de-a lungul acestor ani v-ați străduit să împodobiți casa lui Dumnezeu și de astăzi, ea devine și mai frumoasă pentru că harul lui Dumnezeu coboară peste ea și peste noi. Atunci când se sfințește un altar, noi reînnoim legământul nostru cu Dumnezeu, un legământ care nu se frânge niciodată, ci rămâne o chezășie pentru fiecare credincios, că Dumnezeu rămâne fidel promisiunilor Sale”, a afirmat Preasfințitul Vasile Bizău în cuvântul de învățătură. Și a continuat vorbind despre promisiunile și prezența lui Dumnezeu în viața lui Avram: „Văzând că Dumnezeu e prezent și își duce la îndeplinire promisiunile, Avram ridică câte un altar, câte o piatră ca să-și amintească faptul că a parcurs un drum și că promisiunea lui Dumnezeu urmează să se împlinească”. „Altarul bisericii ne aduce și nouă aminte că am parcurs un drum și că promisiunea lui Dumnezeu urmează să se împlinească, a spus Ierarhul”. Și a continuat explicând care este promisiunea Mântuitorului pentru noi: „Țara pe care ne-o promite este Împărăția Lui, pe care noi încă nu o stăpânim, dar în parte o avem pentru că ne străduim să întrăm în ea, pentru că o dorim, pentru că o căutăm împreună cu Dumnezeu și așteptăm ca această țară a făgăduințelor Lui să se împlinească”. Preasfințitul a adus în lumină zelul oamenilor, care au construit, după anii 1990, prima biserică din această zona din periferia localității Ieud. Ei au pus aici un semn, și-au manifestat credința, au făcut posibil ca oamenii care locuiesc departe de centru să se adune aici și să-l laude pe Dumnezeu.

„Temelia acestui sfânt lăcaş de închinare a fost pusă în  primăvara anului  1997 de Preasfiţitul Ioan Şişeştean, împreună cu  părintele Vasile Hotico – protopop de Iza-Vișeu, şi părintele Mircea Dobrican, preot paroh în Ieud - Centru”, citim în Hrisovul pus în altarul bisericii. Lucrările de construcţie s-au desfăşurat sub coordonarea părintelui Mircea Dobrican, paroh în Ieud  între anii  1991-2011 şi s-au finalizat în anul 2020, în timpul păstoririi preotului Neneştean Gheorghe.

La finalul celerării, au fost înmânate două diplome de recunoștință din partea Episcopiei: Sorei Magdalena Maria Pleș, din ordinul „Sfântul Vasile cel Mare”, „în semn de prețuire pentru contribuția adusă la edificarea acestui locaș de cult prin donarea terenului pentru construcția bisericii” și familiei Chindriș împreună cu sora Veronica, „în semn de prețuire pentru donarea terenului pentru construcția casei parohiale”.

„Și tuturor celor care au luat parte la acest proiect, bunul Dumnezeu să vă răsplătească însutit!” a afirmat Preasfințitul Vasile. L-a felicitat în special pe părintele Gheorghe Neneștean, păstorul comunității, care aici, împreună cu comunitatea, se sfințește prin rugăciune, prin disponibilitate. Mulțumiri și felicitări s-au îndreptat înspre părintele protopop Vasile Codrea, pentru implicarea în proiect și in organizarea frumosului eveniment. 

Părintele Neneștean, la rândul său, a mulțumit tuturor pentru ajutor și pentru prezența la sărbătoarea parohiei Ieud-Plopșor, amintind faptul că edificarea casei Domnului în acest loc a fost posibilă datorită unui lung drum de trudă a locuitorilor din Ieud, împletită cu dăruirea pentru Dumnezeu. „Mulțumim lui Dumnezeu care, prin mijlocirea Maicii Sfinte, ne-a ascultat rugăciunea și ne-a binecuvântat munca”, a afirmat părintele paroh.

Biroul eparhial de presă

Duminică, 26 septembrie, se sărbătorește cea de-a 107-a Zi Mondială a Migrantului şi Refugiatului. În mesajul pe care l-a publicat cu această ocazie, Sfântul Părinte Papa Francisc ne invită să ne rugăm pentru aceste persoane, care au mare nevoie de susținere și ajutor, pentru a nu-și pierde speranța. Redăm mai jos mesajul integral al Papei, care la final cuprinde și rugăciunea pe care Episcopul Romei propune să o rostim cu toții duminică:

 

Mesajul Sfântului Părinte Francisc pentru a 107-a Zi Mondială a Migrantului şi Refugiatului

(26 septembrie 2021) - Spre un noi tot mai mare

Iubiţi fraţi şi surori,

În scrisoarea enciclică Fratelli tutti am exprimat o preocupare şi o dorinţă, care încă ocupă un loc important în inima mea: "După ce trece criza sanitară, reacţia cea mai rea ar fi aceea de a cădea şi mai mult într-un consumism febril şi în noi forme de autoprotecţie egoistă. Să dea Dumnezeu ca la sfârşit să nu mai fie «ceilalţi», ci numai un «noi»" (nr. 35).

Pentru aceasta m-am gândit să dedic mesajul pentru a 107- a Zi Mondială a Migrantului şi Refugiatului acestei teme: "Spre un noi tot mai mare", voind astfel să indic un orizont clar pentru drumul nostru comun în această lume.

Istoria lui "noi"

Acest orizont este prezent în însuşi proiectul creator al lui Dumnezeu: "Şi l-a creat Dumnezeu pe om după chipul său. După chipul lui Dumnezeu l-a creat; bărbat şi femeie i-a creat. Şi i-a binecuvântat Dumnezeu. Dumnezeu le-a zis: «Fiţi rodnici, înmulţiţi-vă»" (Gen 1,27-28). Dumnezeu ne-a creat bărbat şi femeie, fiinţe diferite şi complementare pentru a forma împreună un noi destinat să devină tot mai mare prin înmulţirea generaţiilor. Dumnezeu ne-a creat după chipul său, după chipul fiinţei sale una şi întreită, comuniune în diversitate. Şi atunci când, din cauza neascultării sale, fiinţa umană s-a îndepărtat de Dumnezeu, acesta, în milostivirea sa, a voit să ofere un drum de reconciliere nu fiecărui individ în parte, ci unui popor, unui noi destinat să includă toată familia umană, toate popoarele: "Iată cortul lui Dumnezeu împreună cu oamenii! El va locui împreună cu ei, iar ei vor fi poporul lui şi el, Dumnezeu cu ei, va fi Dumnezeul lor" (Ap 21,3). 

Aşadar, istoria mântuirii vede un noi la început şi un noi la sfârşit, şi în centru misterul lui Cristos, mort şi înviat "pentru ca toţi să fie una" (In 17,21). Însă timpul prezent ne arată că acel noi voit de Dumnezeu este rupt şi fragmentat, rănit şi desfigurat. Şi asta se petrece în special în momentele de criză mai mare, ca acum datorită pandemiei. Naţionalismele închise şi agresive (cf. Fratelli tutti, 11) şi individualismul radical (cf. ibid., 105) uzează sau dezbină acel noi, atât în lume, cât şi în interiorul Bisericii. Şi preţul cel mai mare îl plătesc cei care pot să devină mai uşor ceilalţi: străinii, migranţii, marginalizaţii, care locuiesc în periferiile existenţiale. 

În realitate, toţi suntem în aceeaşi barcă şi suntem chemaţi să ne angajăm pentru ca să nu mai fie ziduri care ne separă, să nu mai fie ceilalţi, ci numai un noi, mare ca întreaga omenire. Pentru aceasta profit de ocazia acestei zile pentru a lansa un dublu apel de a merge împreună spre un noi tot mai mare, adresându-mă înainte de toate credincioşilor catolici şi apoi tuturor bărbaţilor şi femeilor din lume.

O Biserică tot mai catolică

Pentru membrii Bisericii Catolice acest apel se traduce într-o angajare de a fi tot mai fideli faţă de statutul lor de catolici, realizând ceea ce Sfântul Paul recomanda comunităţii din Efes: "Este un singur trup şi un singur Duh, după cum aţi şi fost chemaţi la o singură speranţă, aceea a chemării voastre. Este un singur Domn, o singură credinţă, un singur Botez" (Ef 4,4-5). De fapt, catolicitatea Bisericii, universalitatea sa, este o realitate care cere să fie primită şi trăită în fiecare epocă, după voinţa şi harul Domnului care ne-a promis să fie mereu cu noi, până la sfârşitul timpurilor (cf. Mt 28,20). Duhul său ne face capabili să-i îmbrăţişăm pe toţi pentru a face comuniune în diversitate, armonizând diferenţele fără a impune vreodată o uniformitate care depersonalizează. În întâlnirea cu diversitatea străinilor, migranţilor, refugiaţilor, şi în dialogul intercultural care poate să rezulte ne este dată oportunitatea de a creşte ca Biserică, de a ne îmbogăţi reciproc. De fapt, oriunde s-ar afla, fiecare botezat este cu titlu deplin membru al comunităţii ecleziale locale, membru al unicei Biserici, locuitor în singura casă, component al unicei familii.

Credincioşii catolici sunt chemaţi să se angajeze, fiecare pornind de la comunitatea în care trăieşte, pentru ca Biserica să devină tot mai inclusivă, continuând misiunea încredinţată de Isus Cristos apostolilor: "Mergând, predicaţi, spunând: «S-a apropiat împărăţia cerurilor». Vindecaţii pe cei bolnavi, înviaţi-i pe cei morţi, curăţaţi-i pe cei leproşi, alungaţi-i pe diavoli! În dar aţi primit, în dar să daţi!" (Mt 10,7-8).

Astăzi Biserica este chemată să iasă pe străzile periferiilor existenţiale pentru a-l îngriji pe cel care este rănit şi a-l căuta pe cel care este rătăcit, fără prejudecăţi sau frici, fără prozelitism, ci gata să lărgească propriul cort pentru a-i primi pe toţi. Printre locuitorii din periferii vom găsi atâţia migranţi şi refugiaţi, evacuaţi şi victime ale traficului de persoane, cărora Domnul vrea săi fie manifestată iubirea sa şi să-i fie vestită mântuirea sa. "Fluxurile migratoare contemporane constituie o nouă «frontieră» misionară, o ocazie privilegiată de a-l vesti pe Isus Cristos şi evanghelia sa fără a se mişca din propriul mediu, de a mărturisi concret credinţa creştină în caritate şi în respectul profund faţă de alte exprimări religioase. Întâlnirea cu migranţi şi refugiaţi de alte confesiuni şi religii este un teren rodnic pentru dezvoltarea unui dialog ecumenic şi interreligios sincer şi îmbogăţitor" (Discurs adresat directorilor naţionali ai pastoraţiei pentru migranţi, 22 septembrie 2017).

O lume tot mai inclusivă

Către toţi bărbaţii şi femeile din lume se îndreaptă apelul meu de a merge împreună spre un noi tot mai mare, de a reface familia umană, pentru a construi împreună viitorul nostru de dreptate şi de pace, asigurând ca nimeni să nu fie exclus.

Viitorul societăţilor noastre este un viitor "în culori", îmbogăţit de diversitate şi de relaţiile interculturale. Pentru aceasta trebuie să învăţăm astăzi să trăim împreună, în armonie şi pace. Îmi este deosebit de dragă imaginea, în ziua "botezului" Bisericii la Rusalii, a oamenilor din Ierusalim care ascultă vestea mântuirii imediat după coborârea Duhului Sfânt: "Parţi, mezi, elamiţi şi locuitori din Mesopotamia, Iudeea şi Capadocia, din Pont şi Asia, din Frígia şi Pamfilia, din Egipt şi din părţile Libiei, care sunt aproape de Cirene, romani în trecere, atât iudei cât şi prozeliţi, cretani şi arabi îi auzim vorbind în limbile noastre despre faptele măreţe ale lui Dumnezeu" (Fap 2,9-11).

Este idealul noului Ierusalim (cf. Is 60; Ap 21,3), unde toate popoarele sunt reunite, în pace şi înţelegere, celebrând bunătatea lui Dumnezeu şi minunăţiile creaţiei. Însă pentru a ajunge la acest ideal trebuie să ne angajăm toţi pentru a dărâma zidurile care ne separă şi a construi punţi care să favorizeze cultura întâlnirii, conştienţi de conexiunea intimă care există între noi. În această perspectivă, migraţiile contemporane ne oferă oportunitatea de a depăşi fricile noastre pentru a ne lăsa îmbogăţiţi de diversitatea darului fiecăruia. Aşadar, dacă vrem, putem să transformăm graniţele în locuri privilegiate de întâlnire, unde poate înflori miracolul unui noi tot mai mare.

Tuturor bărbaţilor şi femeilor din lume le cer să folosească bine darurile pe care Domnul ni le-a încredinţat pentru a păstra şi a face şi mai frumoasă creaţia sa. "Un om nobil a plecat într-o ţară îndepărtată ca să primească un regat şi apoi să se întoarcă. A chemat zece dintre servitorii săi, le-a dat zece mine şi le-a zis: «Investiţi-le până când voi veni!»" (Lc 19,12-13). Domnul ne va cere cont de activitatea noastră! Însă pentru ca să fie asigurată casei noastre comune îngrijirea corectă, trebuie să ne constituim într-un noi tot mai mare, tot mai coresponsabil, având convingerea tare că orice bine făcut lumii este făcut generaţiilor prezente şi celor viitoare. Este vorba de o angajare personală şi colectivă, care se îngrijeşte de toţi fraţii şi surorile care vor continua să sufere în timp ce încercăm să realizăm o dezvoltare mai sustenabilă, echilibrată şi inclusivă. O angajare care nu face deosebire între autohtoni şi străini, între rezidenţi şi oaspeţi, pentru că este vorba de o comoară comună, de la a cărei îngrijire precum şi de la ale cărei binefaceri nimeni nu trebuie să fie exclus.

Visul are început

Profetul Ioel prevestea viitorul mesianic ca un timp de vise şi de viziuni inspirate de Duh: "După aceea, voi revărsa Duhul meu peste orice făptură: vor profeţi fiii voştri şi fiicele voastre, bătrânii voştri vor avea vise şi tinerii voştri vor avea viziuni" (3,1). Suntem chemaţi să visăm împreună. Nu trebuie să ne fie frică să visăm şi să facem asta împreună ca o unică omenire, ca însoţitori ai aceleiaşi călătorii, ca fii şi fiice ale aceluiaşi pământ care este casa noastră comună, toţi surori şi fraţi (cf. Enciclica Fratelli tutti, 8).

Rugăciune

Părinte sfânt şi iubit,

Fiul tău Isus ne-a învăţat

că în ceruri se eliberează o mare bucurie

când unul care era pierdut

este regăsit,

când unul care era exclus, refuzat sau rebutat

este reprimit în acel noi al nostru,

care devine astfel tot mai mare.

Te rugăm să dai tuturor discipolilor lui Isus

şi tuturor persoanelor de bunăvoinţă

harul de a face voinţa ta în lume.

Binecuvântează fiecare gest de primire şi de asistenţă

care îl repune pe oricine este în exil

în acel noi al comunităţii şi al Bisericii,

pentru ca pământul nostru să poată deveni,

aşa cum l-ai creat tu, casa comună a tuturor fraţilor şi surorilor. Amin.

Roma, Sfântul Ioan din Lateran, 3 mai 2021, Sărbătoarea sfinţilor apostoli Filip şi Iacob

(traducere – pr. Mihai Patrașcu)

 

În perioada 20-23 septembrie 2021, preoții din Eparhia de Maramureș s-au retras timp de 3 zile la mănăstirea „Sfânta Maria” de pe Dealul Crucii din Baia Mare pentru a se reculege, așa cum fac în fiecare an, în mai multe serii.

Meditațiile cu tema „Reînnoirea alianței cu Dumnezeu” au fost ținute de părintele Henryk Urban, călugăr iezut, care vine anual în Maramureș pentru a face acest parcurs împreună cu preoții din Eparhie.

Pe durata celor trei zile, participanții s-au rugat, au participat la meditații și au luat masa împreună, iar în timpul  rămas au fost îndrumați să mediteze pe baza temelor propuse de către preotul îndrumător.

Deschiderea exercițiilor a avut loc luni seara, 20 septembrie. Preoților li s-a propus să mediteze la cap. 21 din Ev. După Ioan: Fără Isus nu se poate face nimic.

În prima jumătate a zilei de marți au fost propuse spre meditare mai multe texte care vorbeau despre alianța lui Dumnezeu cu Noe. „Uneori omenirea sau persoanele sunt regenerate după o perioadă furtunoasă”, a spus părintele Urban. Preoților li s-a propus să vadă unde se află potopul în viețile lor.

În după amiaza zilei de marți a fost propusă spre meditare mai multe texte biblice (Ex 34, 5-8, Osea 11, 1-9, Io 8, 1-11, Mihea 17, 18-20 etc), care vorbesc despre milostivirea lui Dumnezeu. Dumnezeu se ocupă de oameni ca un tată și ca o mamă. Binecuvântarea și bunătatea lui Dumnezeu sunt nemăsurate.

În prima parte a zilei de miercuri au fost propuse mai multe fragmente biblice care vorbeau despre convertire. Convertirea are multe aspecte: întoarcere la Dumnezeu și împlinirea voii Lui, descoperirea importanței mijloacelor slabe pentru că așa se vede mai bine puterea dumnezeiască, evitarea riscului de a ne descurca singuri, renunțarea la pretenții, rivalități, la condamnarea altora, la lâncezeală și mediocritate.

Scopul meditațiilor propuse în a doua parte a zilei de miercuri a fost acela de a răspunde la întrebarea: „De ce mântuirea se realizează prin suferință?”. „Mulți s-au îndepărtat de Dumnezeu deoarece sunt de părere că El ar trebui să stârpească durerea oamenilor, însă Isus ne lasă exemplul propriei suferințe. El a acționat prin fapte mai mult decât prin vorbe. El umple suferința cu puterea Sa. Suferința lui este conformă planurilor lui Dumnezeu. Dumnezeu Tatăl i-a oferit potirul de suferință. Isus a suferit din dragoste pentru noi și a luat păcatele noastre asupra Lui”, sunt ideile propuse spre meditare de către părintele Henryk. Preoții au fost invitați să privească crucea în rugăciune. Sfântul Papă Ioan Paul al-II-lea spunea că atotputernicia lui Dumnezeu rezultă din acceptarea suferinței lui Cristos. 

Meditațiile propuse în ultima zi, joi, 23 septembrie s-au referit la credință, maturizarea credinței și semnele ei. Înainte de toate, credința se bazează pe ascultare. Ascultarea Cuvântului conduce la experimentarea miracolelor și nu invers. Dacă nu se crede în Cuvântul Lui cu greu se vor crede în miracole (s-a făcut referire la bogatul din Evanghelie și săracul Lazăr). „Dacă se crede doar pe baza Cuvântului ascultat, adeziunea la Dumnezeu este liberă, fără constrângere. Uneori semnele și minunile nu ajută la credință. Fariseii au văzut multe minuni făcute de Isus și n-au crezut în El. La eliberarea evreilor din sclavia Egiptului, faraonul și egiptenii au văzut multe minuni și n-au crezut în Dumnezeu”, a explicat părintele îndrumător.

De asemenea, s-a vorbit despre atribuțiile unui păstor în această lume pluralistă, despre modul în care trebuie să fie raportul cu credincioșii, cum li se prezintă riscul modelor spirituale de azi, cum să fie ajutați să dezvolte un simț critic astfel încât să fie protejați, cum să fie pastorația tinerilor.

Exercițiile spirituale s-au încheiat joi, 23 septembrie, cu luarea prânzului împreună.

Următoarea serie de exerciții spirituale pentru preoții din Maramureș se va desfășura în perioada 26-29 octombrie, la mănăstirea „Maica Îndurerată” din Sighetu Marmației.

Biroul eparhial de presă

 

 

București, nr. 182/22.09.2021

 

COMUNICAT DE PRESĂ
Episcopii catolici din România
pregătesc parcursul sinodal convocat de Papa Francisc pentru 2021- 2023

 

Episcopii romano-catolici și greco-catolici din România s-au reunit la Ciofliceni  în perioada 20-22 septembrie 2021, pentru prima oară de la declanșarea pandemiei, pentru sesiunea plenară a Conferinței Episcopilor din România (CER), condusă de ÎPS Aurel Percă, Arhiepiscop Mitropolit de București, Președintele CER.

La această sesiune de lucru au participat pentru prima oară și noii episcopi: PS László Kerekes, Episcop Auxiliar al Arhidiecezei Romano-Catolice de Alba Iulia, PS Cristian Dumitru Crișan, Episcop Auxiliar al Arhieparhiei de Alba Iulia și Făgăraș și PS Ioan Călin Bot, Episcop Auxiliar al Eparhiei de Lugoj. Marți, 21 septembrie, programul a inclus Sfânta Liturghie solemnă în Catedrala Sf. Iosif din București, prezidată de ÎPS Aurel Percă, la care au concelebrat episcopii reuniți la sesiune și Arhiepiscopul Giampietro Dal Toso, Președinte al Operelor Misionare Pontificale.

În centrul discuțiilor CER s-a aflat Sinodul Episcopilor cu tema sinodalității, ce se va desfășura la Roma în octombrie 2023, cu participarea episcopilor din întreaga lume catolică. Pe 17 octombrie 2021 va începe prima etapă a parcursului sinodal: ascultarea și consultarea Bisericilor locale, etapă care se va încheia în aprilie 2022. Documentul pregătitor al Sinodului Episcopilor, publicat la Vatican pe 7 septembrie 2021, intitulat „Pentru o Biserică sinodală: comuniune, participare și misiune” și Vademecum-ul însoțitor trasează direcțiile de ascultare și discernământ în Bisericile locale. Pornind de la aceste două documente, episcopii reuniți în sesiunea plenară au discutat modalități concrete de a implementa acest parcurs în diecezele și eparhiile din România. Din aprilie 2022 va începe a doua etapă a parcursului sinodal, cea națională, care va fi dezbătută în următoarea sesiune plenară a CER.

Misiunile au avut un loc special în agenda întâlnirii, iar invitatul special, Arhiepiscopul Giampietro Dal Toso, Președinte al Operelor Misionare Pontificale, a explicat cum „misiunea face parte din natura Bisericii”. Împreună cu Pr. Eugen Blaj, Directorul Național al Operelor Misionare Pontificale din România, Mons. Dal Toso a propus modalități concrete de a întări cooperarea Operelor Misionare Pontificale cu structurile Bisericii locale. În ultima zi a sesiunii, Patriarhul Bisericii Greco-Catolice Melchite, Youssef Absi, a avut o intervenție specială, prezentând situația Bisericii Catolice din Orientul Mijlociu.

Pr. Florin-Petru Sescu, Referentul Comisiei pentru Migranți din cadrul CER, a prezentat situația actuală a Comisiei, a cărei președinție a fost preluată de PS Cristian Dumitru Crișan, Episcop Auxiliar al Arhieparhiei de Alba Iulia și Făgăraș. PS Ioan Călin Bot, Episcop Auxiliar al Eparhiei de Lugoj, a preluat președinția Comisiei pentru Viață Consacrată și a Comisiei pentru Dialog și Ecumenism.

Următoarea sesiune a CER va avea loc la Timișoara în intervalul 7-9 aprilie 2022, fiind găzduită de Dieceza Romano-Catolică de Timișoara. Conferința Episcopilor din România se întrunește de două ori pe an și îi reunește pe toți episcopii romano-catolici şi greco-catolici din România şi exprimă unitatea Bisericii locale și comuniunea cu Urmașul lui Petru, Sfântul Părinte Papa.

                                                       Pr. Francisc Ungureanu
Secretar General

 

București, nr. 463/20.09.2021

 

COMUNICAT DE PRESĂ

 

Episcopii catolici din România se reunesc în sesiunea plenară a Conferinței Episcopilor pentru prima dată de la începutul pandemiei

În perioada 20-22 septembrie 2021, Arhidieceza Romano-Catolică de București este gazda sesiunii plenare a Conferinței Episcopilor din România (CER), ce se desfășoară la Mănăstirea Carmelitană de la Ciofliceni. Aproape toți episcopii catolici de ambele rituri (romano-catolic și greco-catolic) din România vor participa, în condiții de siguranță sanitară, la lucrările sesiunii prezidate de ÎPS Aurel Percă, Arhiepiscop Mitropolit de București, Președintele CER.

Este prima sesiune plenară a CER de la declanșarea pandemiei în care episcopii se întâlnesc în persoană. Ultima sesiune plenară a CER pe teritoriul Arhidiecezei de București a avut loc la Ciofliceni, între 10-12 aprilie 2019, iar ultima sesiune în format fizic a avut loc la Baia Mare între 25-27 septembrie 2019.

Lucrările sesiunii vor avea în centru Sinodul Episcopilor cu tema sinodalității, ce se va desfășura la Roma în octombrie 2023, cu participarea episcopilor din întreaga lume catolică. Prima etapă a drumului sinodal este ascultarea și consultarea Bisericilor locale, etapă care va începe în octombrie 2021 și se va încheia în aprilie 2022. Situațiile concrete care țin de viața Bisericii Catolice în România reprezintă un alt punct important din agenda sesiunii CER.

În prima zi a lucrărilor, episcopii se vor bucura de prezența Arhiepiscopului Giampietro Dal Toso, Președinte al Operelor Misionare Pontificale, care va vorbi despre importanța dimensiunii misionare a Bisericii și despre cooperarea Operelor Misionare Pontificale cu structurile Bisericii locale. Invitatul special din ultima zi a sesiunii CER este Patriarhul Bisericii Greco-Catolice Melchite, Youssef Absi, care va prezenta situația creștinilor din Orientul Mijlociu.

Programul include o Sfântă Liturghie solemnă publică în Catedrala Sf. Iosif din București, marți, 21 septembrie, ora 18.30, care va fi prezidată de ÎPS Aurel Percă, Arhiepiscop Mitropolit de București, Președintele CER, alături de episcopii participanți la sesiunea plenară a CER.

Conferința Episcopilor din România se întrunește de două ori pe an și îi reunește pe toți episcopii romano-catolici şi greco-catolici din România, exprimând unitatea Bisericii locale și comuniunea cu Urmașul lui Petru, Sfântul Părinte Papa.

 

 

Duminică, 19 septembrie, a fost sărbătorit cu mult fast hramul mănăstirii „Maica Îndurerată”, a Surorilor Maicii Domnului din Sighetu Marmației. Sărbătoarea a fost una deosebită, întrucât surorile se află în an jubiliar, sărbătorind 100 de ani de la întemeierea Congregației Surorilor Maicii Domnului și 25 de ani de la sfințirea mănăstirii din Sighet.

Sfânta Liturghie a fost celebrată de Preasfințitul Vasile Bizău, împreună cu părintele vicar de Cluj-Gherla, Marius Cerghizan, părintele capelan Florea Vasile, părintele capelan al surorilor din Cluj, Daniel David și un sobor de preoți din Eparhie.

„Suntem într-un an particular, deosebit de rodnic, bogat și înălțător, atât pentru Surorile din Congregația Maicii Domnului, cât și pentru Biserica noastră, din care ele fac parte, în care s-au născut ca un rod voit de Domnul”, a afirmat PS Vasile în cuvântul de învățătură”. Și a continuat, explicând momentul aniversar, dar și carisma și implicarea Comunității din Sighet în Eparhia de Maramureș: „Suntem într-un an Jubiliar, se împlinesc 100 de ani de la nașterea Congregației Surorilor Maicii Domnului și acest an jubiliar ne invită pe toți să le fin alături, dar și să mulțumim lui Dumnezeu pentru că a trezit în păstorii Bisericii, în mod particular în Mitropolitul Vasile Suciu inspirația de a citi semnele timpului și citind semnele timpului, a fondat această Congregație religioasă care iată că împărtășește viața Bisericii împreună cu cei care ne-au precedat și împreună cu noi astăzi și cu toți fiii Bisericii noastre. Mulțumim Domnului pentru acest mare dar al slujirii și al mărturisirii. Darul slujirii este vizibil în surori, în persoanele consacrate, în mod particular în Surorile din Congregația Maicii Domnului, asupra cărora privirea noastră este îndreptată în acest an cu admirație, dar și cu așteptare. Cu admirație pentru tot ceea ce au înfăptuit de-a lungul anilor, atât în perioada de dinainte de persecuția Bisericii noastre, pentru ceea ce ele au înfăptuit în perioada de persecuție și dumneavoastră, care sunteți sigheteni, cunoașteți mai îndeaproape istoria acestor locuri și a acestei comunități, știți cum surorile, în clandestinitate, au păstrat flacăra vie a credinței și a mărturisirii Unității Bisericii lui Hristos. Apoi în cea de-a treia etapă, a renașterii Bisericii noastre, când surorile au reconstruit infrastructura atât de necesară pastorației și a deschiderii brațelor spre cei care au nevoie de un cuvânt bun de învățătură creștină și de dragoste. Suntem aici la Sighet ca să-i mulțumim Domnului și să-i cerem ca această mărturie și mărturisire să continue, să se facă rodnică pe mai departe și să înflorească și mai mult pentru că acolo unde Spiritul Sfânt suflă, acolo unde inimile oamenilor se deschid spre inspirația Spiritului Sfânt, acolo roadele sunt vizibile, sunt palpabile și de roade avem cu toții nevoie”.

În cadrul celebrării, surorile au citit solemn formula voturilor care sunt depuse de toate călugărițele care fac parte din Congregație: „Ca răspuns de iubire la chemarea Ta, sub privirea ocrotitoare a Maicii Preacurate, reînnoiesc voturile ascultării, castității și sărăciei și promit că voi rămâne statornică în deprinderea carității față de cei săraci, bolnavi și neînvățați în sânul acestei Congregații a Surorilor Maicii Domnului, conform Constituțiilor ei”. Aceste cuvinte s-au putut auzi rostite în cor de surori.

 La final s-au spus rugaciunile pentru a primi indulgenta plenară și a fost prezentat cadoul din partea Episcopiei pentru Congregația Maicii Domnului. Acesta a fost un relicvar care conține un manuscris al Preasfințitului Alexandru Rusu, în care este prezentă semnătura Episcopului Martir: „Ierarhii semnează atunci când confirmă, când sunt de acord, când binecuvintează. Sperăm ca acest dar pe care vi-l oferim să vă însoțească cu această binecuvântare, însoțire și confirmare a Fericiților Ierarhi Martiri și a Fericitului Ierarh Alexandru, păstorul nostru de Maramureș”, a spus PS Vasile în timp ce a înmânat cadoul Sorei Teodorina, Superioara Generală.

Sora M. Teodorina a mulțumit Preasfințitului, a mulțumit tuturor pentru prezență și implicare și a adresat cuvântul aniversar, expunând pe scurt istoricul Congregației și anii de activitate la Sighet: „În plină perioadă comunistă, Dumnezeu a aruncat în terenul fertil al Sighetului primele semințe ale acestei familii călugărești, când, începând din 1959, surorile noastre au ajuns rând pe rând la Sighetu Marmației și au constituit una dintre cele mai active și rodnice comunități clandestine ale Congregației”, a afirmat Sora Superioară Generală. Au urmat ani lungi de activitate clandestină, în strânsă colaborare cu preoții care activau în această zonă și iată, după punerea în legalitate a Bisericii Greco-Catolice, surorile au deschis aici mănăstirea care în acest an aniversează 25 de ani.

„Pentru acest moment aniversar, surorile au realizat și 3 CD-uri, a anunțat Părintele Capelan Florea Vasile: 2 sunt cu Slujba Vecerniei (Vecernia de Sâmbătă pe cele 8 Glasuri și Vecernia din zilele de peste săptămână). Al treilea cuprinde o colecție de cântări închinate Maicii Preacurate, compoziții rugăciune ale diverșilor compozitori, însoțite de texte foarte bine realizate, care surprind în formă poetică rugăciunea”.

Un scurt concert jubiliar, susținut de Corala Surorilor CMD, însoțită la pian de doamna profesor Cristina Mureșan, a încheiat frumosul eveniment de la mănăstirea din Sighet.

Biroul eparhial de presă

 

 

„Începem acest an școlar cu auspicii de speranță, pornind de la binecuvântarea care vine de sus. Suntem bucuroși că încrederea dumneavoastră s-a îndreptat spre noi... Este de prisos să spun cât de importantă este educația. Ea este o comoară, pentru că suntem ceea ce am dobândit, ceea ce am învățat, ceea ce cunoaștem. Ne propunem să creștem împreună și în acest an, școala noastră deschide un nou ciclu, gimnaziul. Vă invit și pe dumneavoastră, părinții, să fiți partenerii educației fiilor și fiicelor dumneavoastră, să căutați o colaborare strânsă cu cadrele și conducerea școlii noastre pentru ca în forma aceasta comunitară și subsidiară prin care Biserica susține, este prezentă, școala își face datoria cu profesionalism și părinții se angajează și ei în proiectul educativ, roadele se văd în creșterea fiilor și fiicelor dumneavoastră. Vă doresc ca acest an să fie cu multe roade, vă doresc sănătate tuturor și fie ca anul acesta să poată să se desfășoare în mod normal și bucuria de a fi împreună, de a crește împreună, de a educa, de a ne lăsa transformați să fie de fapt creșterea noastră în umanitate, în știință și în spiritualitate. Un an binecuvântat tuturor!” sunt urările cu care Preasfințitul Vasile Bizău a venit în fața copiilor, a cadrelor didactice și a părinților care s-au adunat în curtea școlii „Episcop Dr. Alexandru Rusu” la început de an școlar, pe 13 septembrie 2021.

Din partea Inspectoratului Școlar, doamna inspector Duruş Ligia a urat mult spor la muncă și mult succes în noul an tuturor și a dat citire mesajului profesorului dr. Costin-Hendea Anca-Minodora, Inspector şcolar general.

Părintele Angel Zareczki, președintele Fundației pentru Educație „Sf Vasile cel Mare” a prezentat noua echipă de conducere a școlii. „Ne dorim și vrem să fim prezență și dăruire pentru copiii dumneavoastră”, a afirmat la final doamna director executiv Anuța Gorzo.

La începutul zilei, înainte de festivitatea de deschidere, ca în fiecare an, Preasfințitul Vasile împreună cu pr. Angel Zareczki și pr. Emil Ember au celebrat Sfânta Liturghie pentru cadrele didactice ale școlii, aceasta reprezentând izvorul unității, după cum a afirmat Ierarhul în cuvântul de învățătură: „În Euharistie avem izvorul unității, taina iubirii desăvârșite a lui Dumnezeu, istoria lui Dumnezeu cu omul în Isus Hristos”.

Biroul eparhial de presă

 

Întâlnirea Episcopilor Catolici Orientali din Europa 

Budapesta 4-8 septembrie 2021

 

Comunicatul final

Între 4 și 8 septembrie 2021, s-a desfășurat la Budapesta, simultan cu cel de-al 52-lea Congres Euharistic InternaționalÎntâlnirea anuală a episcopilor orientali catolici din Europa, inițiată în sânul Consiliului Conferințelor Episcopale din Europa, și care în acest an, după amânarea obligatorie de anul trecut, din cauza crizei Covid-19, și-a reluat activitatea. Tema de reflecție propusă a fost: „Sinodalitate și Comuniune”, în jurul căreia s-au desfășurat diferitele conferințe, reflecții și dezbateri între episcopii orientali catolici prezenți. Au fost reprezentate Bisericile catolice orientale din Ucraina, Polonia, Republica Cehă, Slovacia, Bulgaria, Croația, Grecia, Italia meridională, România, Belarus, Armenia, precum și reprezentanți ai Bisericii Melchite din Antiohia – a fost prezent Patriarhul melchit Youssef Absi – și ai Bisericii Siro-Catolică, din diaspora sa europeană.

Episcopii prezenți, proveniți din diferite și diversificate realități, fie în timpul conferințelor din aulă, fie în colocviile informale și în diferitele întâlniri din aceste zile, au putut împărtăși problemele și speranțele, dificultățile și poate chiar contradicțiile care, în trăirea credinței de zi cu zi din propriile țări de proveniență, încearcă să le înfrunte ca păstori ai Bisericilor și să le trăiască în vestirea evangheliei.

În afara temei oficiale a întâlnirii, „Sinodalitate și Comuniune”, care a marcat desfășurarea diverselor conferințe din aulă, o altă temă prezentă în diferitele intervenții și în momentele de împărtășire informale, amicale, a fost experiența, trecută și din păcate încă prezentă, a crizei pandemice și consecințele pe care aceasta le-a lăsat în viața pastorală concretă a Bisericilor particulare.

Deschiderea Întâlnirii a avut loc duminică 5 septembrie, cu salutul de primire al Mitropolitului greco-catolic maghiar Fülöp Koscis, al Nunțiului Apostolic în Ungaria, Arhiepiscopul Michael August Blume și al Cardinalului Arhiepiscop de Esztergom-Budapesta, Peter Erdő. Cardinalul Angelo Bagnasco, arhiepiscopul emerit de Genova și președinte CCEE, a susținut conferința inaugurală prezentând tema „Euharistie și Comuniune”. În intervenția sa, cardinalul Bagnasco a dezvoltat această temă în șase puncte care stabilesc biblic, teologic și ecleziologic legătura strânsă dintre Euharistie și Comuniune. Eminența Sa a scos în evidență contrastul, deja prezent în ambientul biblic și care se poate perpetua până în zilele noastre, dintre păcatul care desparte și iubirea care unește. De asemenea, a evidențiat centralitatea lui Cristos ca legătură unică și fundamentală în comuniunea dintre creștini și dintre oameni. A privi lumea cu ochii lui Cristos.

Conferințele cu caracter științific au fost susținute de Părintele Roberto Repole, care a vorbit despre „Adunarea euharistică și adunarea sinodală: acțiunea comună a Spiritului Sfânt”. Oratorul și-a prezentat intervenția pornind de la cele două părți: Euharistia ca și lex orandi, și deci Biserica ca și casă, ca edificiu dar, mai ales, ca și trupul lui Cristos, iar mai apoi, a scos în evidență rolul adunării liturgice; Ecleziologia euharistică, care se naște din darul Spiritului Sfânt; Rolul sacramental al adunării liturgice.

În ceea ce a urmat, Profesorul Stefano Parenti a prezentat tema: „Comuniunea în Spirit în anaforele Sfântului Vasile cel Mare și a lui Ioan Gură de Aur: texte, teologie și practică”. Profesorul a introdus rolul prezenței pneumatologice în special în epicleza celor două anafore, scoțând în evidență rolul Spiritului Sfânt în sfințirea credincioșilor și a darurilor prezentate. O întreagă dimineață a fost dedicată apoi prezentării diferitelor Biserici sui juris, în special cu scopul de  a împărtăși cum fiecare dintre acestea a trăit și trăiește încă criza provocată de pandemie, evidențiind toate problemele, în special cele pastorale, pe care lunile de izolare le-au provocat în diferitele realități parohiale ale fiecărei Biserici Orientale Catolice. În finalul intervențiilor din aulă, a venit cea propusă de Preafericirea Sa Sviatoslav Schevchuk, arhiepiscopul major al Bisericii Greco-Catolice din Ucraina, care, în intervenția sa a dezvoltat tema „Aspectele practice ale sinodalității”. Părintele și capul Bisericii Greco-Catolice din Ucraina a scos în evidență câteva aspecte practice ale activității sinodale în sânul Bisericii Ucrainene, dispersată în toată lumea. După lex orandi propusă anterior, a fost pusă în evidență lex agendi ca și expresie practică și concretă a sinodalității.

Zilele au fost pline, în special după-masa, și de vizite și participări la activitățile religioase și culturale asociate Congresului Euharistic Internațional, desfășurat tot în aceste zile la Budapesta. O frumoasă expoziție despre Biserica Greco-Catolică din Ungaria, prin intermediul icoanelor și obiectelor de cult, a arătat bogăția artistică, iconografică și teologică a unei perioade cuprinsă între secolele XVI și XXI. Apoi, remarcabil prin calitate și execuție, a fost concertul Corului Sfântul Efrem, care în mai mult de cincisprezece limbi a interpretat cântece legate de tradițiile liturgice ale diferitelor țări din întreaga lume. La sfârșitul concertului, participanții s-au întâlnit pentru un salut cu Președintele Republicii Ungaria, Domnul János Áder și cu Primul Ministru Viktor Orban, prezenți la concert.

Sărbătoarea Nașterii Maicii Domnului, care a concluzionat întâlnirea, a fost celebrată prin vecernia din biserica greco-catolică din Gödölő, în seara zilei de 7 septembrie, și în ziua următoare prin celebrarea utreniei în biserica parohială din Piața Trandafirilor și apoi a Sfintei Liturghii bizantine prezidată de către Patriarhul Youssef Absi, în Catedrala Mitropolitană Sfântul Ștefan din Budapesta.

Întâlnirea episcopilor orientali catolici din Europa, în acest încă tulbure an 2021, a scos în evidență pe de o parte dificultățile, suferințele și problemele provocate de pandemia de Covid-19, și pe de altă parte speranța, dorința și voința de a reveni la o viață nouă ale Bisericilor Orientale Catolice europene, o viață nouă care va fi, și deja este, un dar al Domnului care iubește și protejează Biserica Sa, El care este întotdeauna pentru noi toți doctorul sufletelor și al trupurilor noastre, așa cum ne rugăm în Sfânta Liturghie.

S-a decis și locul întâlnirii prevăzute pentru anul următor 2022. A fost  propusă Armenia, data urmând să fie stabilită ulterior, undeva în septembrie 2022. Ca și temă pentru această întâlnire se înclină spre o reflecție asupra familiei în momentul mondial actual.

Prezența Spiritului Sfânt, invocată în epicleza Sfintei Liturghii, în contextul Congresului Euharistic Internațional, a fost trăită în aceste zile ca și izvor de comuniune cu Domnul și între păstorii Bisericilor Catolice Orientale, pentru a fi și noi, episcopi și părinți ai Bisericilor noastre, izvor de comuniune și de vestire a Evangheliei.

Traducere din italiană Florin BODE

În prima sărbătoare a anului bisericesc, „Nașterea Maicii Domnului”, Preasfințitul Vasile Bizău a celebrat Sfânta Liturghie în parohia Șișești, alături de părintele Vicar general Augustin Butica, părintele paroh Horț Gabriel și alți preoți din eparhie.

„Maica Domnului ne arată drumul, ne arată calea în acest timp în care mulți se întreabă oare care este calea de urmat pentru că trecem printr-o perioadă care nu este foarte limpede. Începând de anul trecut, se simte o separate, o divizare și mai mare a oamenilor între ei, oamenii sunt suspicioși la adresa celorlalți. Sărbătoarea de astăzi, prin conținutul textelor pe care Biserica ni le propune, ne invită să intrăm și mai mult în misterul comuniunii lui Dumnezeu în sufletul nostru, de unde pornește și credința și încrederea și modul nostru de a fi creștini în secolul 21”, a afirmat Preasfințitul Vasile în debutul omiliei rostite la biserica din Șișești în fața numeroșilor credincioși care s-au adunat aici pentru a o sărbători pe Sfânta Fecioară.

„Sărbătoarea Nașterii Domnului ne aduce aminte de planul lui Dumnezeu cu umanitatea, ne aduce aminte de faptul că, așa cum spune evanghelia de la Matei, în care se amintește genealogia lui Isus, cu toate generațiile care l-au precedat, se încheie această genealogie cu Maria, care ni-L oferă pe Mântuitorul Hristos. În Maica Domnului și cu nașterea Ei în lume este începutul bucuriei, pentru că Ea este cea care se încrede în Dumnezeu în orice conjunctură a vieții. Ea este cea care ne învață cum să credem astăzi, ne învață cum să urmăm calea lui Dumnezeu și din mulți câți suntem în lumea aceasta, să devenim un popor de frați, un popor al lui Dumnezeu, un popor ales, un popor iubit și iubitor”, a afirmat Ierarhul. Și a explicat în continuare comportamentul omului credincios: „Credința trăită profund ne duce înspre semenul nostru, înspre cel de lângă noi și Maica Domnului este cea care ne învață cum, cu harul lui Dumnezeu primit în suflet, putem și noi să întâmpinăm toate dificultățile pe care le avem în zilele noastre… Atâta timp cât avem credință, să fim siguri că vom găsi drumul”, a spus Episcopul.

Părintele Gabriel Horț, paroh al comunității din Șișești a mulțumit, în primul rând bunului Dumnezeu pentru că ne-a dăuit-o pe Sfânta Fecioară și care face ca să fie vreme frumoasă de câte ori Ea este sărbătorită la Șișești, Preasfințitului Vasile, confraților preoți și numeroșilor credincioși, copiilor, doamnei Delia Lucaciu (strănepoată a părintelui Vasile Lucaciu), tuturor celor care au venit să o cinstească împreună pe Maica Domnului.

La final a fost înconjurată, în procesiune, biserica, în timp ce s-au intonat cântece mariane, moment după care a fost coborâtă, în biserică, icoana făcătoare de minuni, iar credincioșii și preoții au putut să se roage în fața ei.  

După tradiție, prin rugăciunea de invocare e ocrotirii, a fost încredințată Eparhia de Maramureș Sfintei Fecioare, așa cum primul Eparh de Maramureș, Preasfințitul Alexandru Rusu, a ales, în anul 1930, la înființarea Eparhiei, ca aceasta să fie închinată Maicii Domnului.

Biroul eparhial de presă

 

Dupa o pauza mare, din cauza pandemiei, Dumnezeu a făcut posibil  să ne întâlnim pe 3 si 4 septembrie 2021, la Reșița. Atât fizic cât și spiritual, revederea confraților noștri a fost o adevărată binecuvântare.

Conferința a debutat vineri, pe data de 3 septembrie, când a avut loc primirea invitaților, salutul împletit cu cuvinte de bun venit și o masă rotundă. Ne-am revăzut vincențieni din toată țara: din Arhidieceza de București, Dieceza de Iași, de Timișoara, Alba Iulia, Oradea și Eparhia Greco Catolică de Maramureș.

Sâmbătă au început lucrările propriu zise ale ședinței. La ora opt, toți am participat la Sfânta Lliturghie, la biserica Preasfânta Treime. Liturghia a fost concelebrată de pr. Veniamin Pălie, decan de Caraș, pr.Attila Puskas, pr. Petru Paulet,  pr. Remus Ghiran  și pr. Vass Csaba, preot lazarist.

Pe parcursul desfășurarii conferinței ne-am bucurat să avem printre noi pe fondatorul Uniunii Asociațiilor Caritative Sfântul Vincențiu de Paul, domnul Erwin Tigla, pe doamna Eva Maria Peter, amfitrionii întâlnirii, pe spiritualul  uniunii, pr. Petru Paulet și preoții care au celebrat la sfânta Liturghie.

Prin meditația realizată, pr. spiritual ne-a dezvăluit tuturor răspunsuri concrete la întrebările pe care fiecare dintre noi, la un moment dat, ni le-am pus, referitoare la slujirea în vreme de pandemie. Astfel împreună am dezbătut problemele care apar în  activitățile din conferințe în vreme de pandemie. Am ascultat astfel relatări impresionante de slujire vincențiană. 

Cu mult entuziasm, cu bucurie vie și o prezentare minunată, ne-au încântat tinerii din nou înființata Conferință SVP Sfânta Ecaterina Laboure din Oradea, al cărei președinte este Kis Balasz.

Dupa acesta s-a trecut la aprobarea hotărârilor privind validarea alegerii noului președinte al Uniunii Asociatiilor caritative SVP din Romania,  a Comitetului de Conducere, mutarea sediului uniunii SVP și numirea reprezentantului care va înainta modificările la Judecătoria Reșița.  Prin vot secret s-a validat alegerea președintelui  Uniunii Asociațiilor Caritative Sfântul Vincențiu de Paul din România, în persoana doamnei Doboș Ana. În conformitate cu prevederile statutului și de comun acord, sediul uniunii și toate documentele vor fi mutate la Iași. În Comitetul de conducere au fost numiti 2 vicepreședinți: Imre Tamas și Babeu Rodica, secretar Dumea Angela, iar ca reprezentant care va înainta modificările la Judecatorie, Erwin Tigla.

În ansamblul ei, această întâlnire a fost o revedere sub semnul dorinței de întâmpinare cu iubire a celuilalt confrate, de a pune împreună lucrurile bune care s- au concretizat dar și problemele nerezolvate încă. Ne-am convins că toți confrații noștri au ca distincție caritatea. Ei oferă zâmbete gratuit, vorbesc deschis despre evenimentele întâmpinate.  Ne-am simțit foarte bine împreună, ne-am împrietenit și  am luat în familia noastră iubitoare și pe  cei mai tineri frați din Oradea. Aici am înțeles că cu toții putem oferi și răspândi bucurie și caritate. Că acestea doua sunt contaminante. Este suficient să ne apropiem de oameni cu intenția de a-i iubi si a-i sluji cu bucurie în inimă. Iar a sluji cu bucurie înseamnă a fi partener de calatorie și a împărtăși experiența cu empatie, înseamnă a crea punți divine cu două sensuri. Convinși fiind că Sfântul Vincențiu ne va îndemna mereu spre bine, ne-am rugat ca bunul Dumnezeu să ne îndrume doar spre bine și spre întreg, spre profunzimea lucrurilor, favorizându-le potrivit iubirii sale.

 Pe întrega desfășurare, ne-a surprins modul în care Dumnezeu, prin noi, alege oameni pentru diferite misiuni, cum îi învață și-i călăuzește.

 Rodica Babeu