Marți, 21 Noiembrie 2017

A avut loc inaugurarea expoziției „Lumina Blajului” și lansarea cărții „Școlile confesionale românești din Vicariatul Greco-Catolic al Maramureșului”

Joi, 24 noiembrie 2016, la Muzeul de Istorie și Arheologie a avut loc inaugurarea expoziției de carte „Lumina Blajului”, precum și lansarea cărții „Școlile confesionale românești din Vicariatul Greco-Catolic al Maramureșului”, scrisă de dr. Marius Câmpeanu, muzeograf, şef interimar al secţiei istorie. Cartea a ieșit de sub tipar în acest an la editura Galaxia Gutenberg din Târgul Lăpuș, cu susținerea financiară a Preasfinției Sale Vasile Bizău. Evenimentul a fost organizat de Episcopia Greco-Catolică de Maramureş, Consiliul Judeţean Maramureş şi Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Maramureş, în ziua în care s-au împlinit 160 de ani de la (re)înființarea Vicariatului Greco-Catolic al Maramureșului.

Manifestarea culturală a reprezentat un „moment de tihnă” pentru participanți, așa cum a caracterizat-o Preasfințitul Vasile Bizău în salutul său inițial. Părintele dr. Tîmbuș Ioan, moderatorul întâlnirii a vorbit, în intervențiile sale despre diferitele aspecte surprinse în carte, a explicat modul în care aceasta vine să umple „un mare gol al istoriei privitor la învățământ” și faptul că învățământul în Maramureșul istoric [cel despre care se vorbește în publicația de față] a fost susținut aproape exclusiv de comunitățile, protopopiatele și preoții greco-catolici, în condițiile foarte dificile în care legislația privind învățământul era într-o continuă transformare și în condițiile în care s-a ajuns la legi care interziceau inclusiv limba română în școli: „dascălii erau formați în condiții foarte dificile și salariile pe care le primeau erau foarte mici, încăpățânarea unor părinți de a nu-și lăsa copiii să meargă la școală sau de a-i lăsa la cursuri doar pe timpul iernii; fetele erau oprite de la a urma cursurile școlare… Sunt toate probleme cu care s-a confruntat la vremea respectivă învățământul [vorbim despre sfârșitul secolului 19 – începutul secolului 20]… Însă dăruirea unor dascăli de vocație, clerici sau nu, dăruirea unor oameni politici care au știut să speculeze anumite vulnerabilități ale sistemului și să-și promoveze propria națiune trebuie recunoscute ca atare în istorie. Lucrarea domnului Marius Câmpeanu vine și realizează un asemenea demers. Este un început salutar, care merită susținut și continuat”, a spus pr. dr. Tîmbuș.  

Au intervenit și au prezentat un discurs: d-nul prof. Viorel Rusu (director al Muzeului de Istorie și Arheologie Maramureș), d-nul Doru Dăncuș (vicepreședinte CJMM), d-nul  conf. dr. Vișovan Ștefan și jurnalistul Dorin Ștef.

Autorul cărții, dr. Marius Câmpeanu a mulțumit tuturor celor care l-au sprijinit pe toată perioada redactării cărții: părinții, soția, copiii, directorul Muzeului, Viorel Rusu, tuturor colegilor și colaboratorilor, precum și Preasfinției Sale Vasile Bizău „pentru încrederea acordată și deschiderea arătată acestui proiect editorial și pentru faptul că a susținut financiar apariția lucrării. Îi mulțumesc pentru faptul că ne-a onorat prin prezența sa în cadrul acestui eveniment cultural. Pe această cale m-a făcut să înțeleg că preocuparea episcopilor greco-catolici din Transilvania din veacurile trecute, de a susține tipărirea cărților bisericești, a manualelor școlare, de a susține învățământul și cultura românească în general, nu este doar o tradiție veche, ci este o lucrare care continuă și în zilele noastre”, a spus autorul.

D-nul Câmpeanu a făcut, de asemenea, o scurtă prezentare a expoziției „Lumina Blajului”: „Este o expoziție de carte veche tipărită la Blaj, iar în cadrul acesteia sunt expuse 19 cărți de cult imprimate la Centrul Ecleziastic și Centrul Tipograf din Blaj, cel care a avut rolul de a furniza pentru comunitățile greco-catolice din Transilvania cărțile bisericești necesare oficierii cultului divin. Tipografia a început să funcționeze între anii 1747-1751 în Mănăstirea cu hramul Sfintei Treimi din Blaj, sub supravegherea călugărilor bazilitani și a vicarului Petru Pavel Aron, viitor episcop de Alba Iulia și Făgăraș între anii 1752-1764”. Expoziția mai cuprinde strastnice, liturghiere, octoihuri, un ceaslov, Evanghelia și două antimise, două prese de carte, cărți de rugăciuni sau predici, precum și Biblia tipărită la Blaj în anul 1795. Expoziția va rămâne deschisă publicului larg până pe data de 31 ianuarie 2017, la sediul Muzeului de Istorie și Arheologie, de pe strada Monetăriei nr 1-3, Baia Mare.   

Biroul eparhial de presă 

 

 

 

 

1 Response Found

  • Link la comentariu
    Vaer Pol Vineri, 25 Noiembrie 2016 11:26

    Felicitări pentru astfel de evenimente de mare importanță pentru români. Unde ar fi cultura românească fără lumina Blajului și fără școlile sale?

Lasă un comentariu

Asiguraţi-vă că introduceţi informaţiile necesare unde este indicat (*). Codul HTML nu este permis.